…….thoughts.

Posted in ASA SUNT EU! :) / This is ME on 3 Septembrie 2013 by Heliana Lixandra

I believe sometimes fear is a good thing. Being afraid could mean that you’re not stupid.

Consider ca / I believe that

Posted in ASA SUNT EU! :) / This is ME on 13 Februarie 2013 by Heliana Lixandra

Nu exista GHINION. Exista neatentie, lene, impotrivire, frica, lipsa de dorinta, iresponsabilitate. Exista „momentul nepotrivit”, nerabdare, inconstienta, lipsa de informatie sau de cap. Si mai exista lucruri care se intampla pt. ca asa trebuie.Nu exista GHINION.

There is no such thing as BAD LUCK. There is negligence, denial, fear, unwillingness, irresponsibillity. There is such thing as „the wrong moment”, lack of awareness, stupidity, impatience and unconsciousness. And there are things that happen for a reason. There is no such thing as BAD LUCK.

La Multi Ani !?!

Posted in Zile Speciale :x / Special Days with tags , , on 30 Noiembrie 2012 by Heliana Lixandra

Sincera sa fiu, intotdeauna am simtit mai mult, si m-am bucurat mai mult de sarbatorirea Craciunului, de participarea la o petrecere speciala…etc, decat de 1 Decembrie. Stiu ce semnifica aceasta data…insa, daca ma apuc sa urez tuturor „La Multi Ani”..inseamna ca sunt „mai mult roman”? Daca ma apuc sa pun statusuri pe facebook si poze specifice ma vor face sa par o patrioata adevarata? Nu am nimic impotriva celor care o fac…insa pe mine nu ma motiveaza nimic sa arat un steag si sa sarbatoresc ceva. Poate nu mi-am dezvoltat prea bine anumite simturi :))… Poate ar trebui sa schimb ceva din punctul asta de vedere, insa eu nu SIMT aceasta sarbatoare. Si acum, nu din dorinta de a fi Gica-Contra, dar … mai bine am sarbatori asta atunci cand intr-adevar lumea o sa duca o viata mai buna acolo.

In orice caz, fie ziua ei, sau nu, mi-e dor de ROMANIA ! Mi-e dor de tot ce inseamna ea. Si de data aceasta nu vorbesc despre sentimentele fata de cei apropiati. Sunt mandra ca acolo m-am nascut, chiar daca vremurile de la noi din tara sunt aspre cu multa lume, si au fost aspre si cu mine.

*Si nu, la sfarsitul acestui post nu voi pune o poza in rosu, galben si albastru.

Inapoi la 17 ani !?!

Posted in ASA SUNT EU! :) / This is ME with tags , , on 23 Noiembrie 2012 by Heliana Lixandra

La varsta de 17 ani am participat la un concurs national de literatura pe tema jurnalului. Pe atunci mi-am trimis eseul in mail, ca o alta masura de a ma asigura ca nu-l voi pierde. Daca tin minte bine, cred ca am castigat o mentinune. Am sa lipesc cateva pasaje aici. Va fi pentru prima oara cand citeste altcineva in afara de juriul acelui concurs. Si fac asta pt ca nu l-am mai citit de …6 ani, si am ramas placut surprinsa:

Jurnalul ca marturie

Cumva, candva, oricum,`

               Am fost, voi fi si sunt.

               Trecut, prezent, viitor,

               Ciudat, inutil, dezamagitor,

               Frumos, special, surprinzator,

               Zambesc, visez, iubesc,

               Plec, ma intorc, traiesc!

O lume in scris, in care noi suntem stapani, fiinte de hartie. Un depozit al amintirilor, dominat de momente de sinceritate si dorinta de confesiune. Jurnalul este martorul trairilor cele mai importante ale noastre, ale bucuriilor, ale lacrimilor varsate atunci cand suntem tristi sau dezamagiti. Ce poate fi mai simplu decat sa transformi faptele in cuvinte, pe care ti le transimiti chiar Tie? A scrie ce gandesti, si ceea ce ti se intampla, a citi ce ai scris inseamna rememorarea momentelor pe care le-ai trait cu o mare intensitate si pe care, astfel , le poti pastra in siguranta, departe de ochii curiosi ai celor care te cunosc. […]

Jurnalul meu inseamna existenta mea. Este alcatuit din reguli si limite pe care eu le impun… lipsa limitelor uneori fiind o regula. […]

Inconstient, in fiecare dintre noi exista un jurnal personal, reprezentat prin trecut si amintirile legate de el, chiar daca ele nu sunt desfasurate intr-o anumita ordine cronologica pe o foaie de hartie. Intamplator, uneori avem nevoie de un martor al adolescentei noastre.[…]

„EL”…jurnalul, este aproape un prieten imaginar, care nu te critica si nici nu te apreciaza. Cu voia ta, el doar te „asculta”. Este prietenul tacut si adevarat al adolescentei tale. Este poate chiar adolescenta ta. Desigur, nu poti spune „azi, mi-am propus sa ma intalnesc cu jurnalul meu”, dar poti scrie „draga jurnalule”, si atunci, cuvintele curg iar tu te simti bine marturisind. [….]

Poate prin jurnal, si eu am ajuns sa ma cunosc mai bine, sa trag concluzii despre aspectele care imi contureaza personalitatea, pentru ca, prin ploaia calda de cuvinte, paginile unui jurnal sunt pline de viata. […]

Primul meu jurnal a inceput cu descrierea mea, de la adresa unde locuiesc pana la culoarea mea preferata. Intr-adevar, ma simteam obligata sa spun cine sunt, desi nu era nimic oficial. Era doar un fel de a-mi sublinia identitatea intr-un teritoriu proaspat pe care il marcam si in care eu imi acordam titlul de personaj principal. Incepeam toate capitolele cu setea de a scrie si de a ma descarca si le incheiam cu o nota de optimism, ca sa nu transform totul intr-un spectacol dramatic. Ar fi existat aceste riscuri in masura in care de multe ori utilizam jurnalul cel mai des pentru a ma elibera de energia negativa captata intr-un conflict cu o colega , intr-o mica dezamagire pe plan sentimental. […]

Simtind nevoia sa intaresc ceea ce am spus, jurnalul este un depozit de mici secrete personale, o lume ascunsa si bine pastrata intre paginile unui caiet, aparent ca oricare altul. Deschizandu-l, te poti pierde in trecut si retrai amintiri. Copil fiind, ai nevoie de cineva caruia sa-i vorbesti, sa-i pui intrebari fara sa-ti raspunda, sau la care sa raspunzi chiar tu. Ai tendinta spre confesiune…si asa apare jurnalul! [….]

Poze cu mine din liceu😀

Pt. A

Posted in ASA SUNT EU! :) / This is ME with tags , on 22 Noiembrie 2012 by Heliana Lixandra

Octombrie 2009……. … ……Iulie 2012

22 Noiembrie 2012:

Dragostea nu se cumpara, prietenia nu se vinde.

Nicio prietenie nu este perfecta.

Imi este dor de tine, desi stiu ca nu o sa te mai vad, si nici nu voi mai vorbi cu tine.

Dorul de prietenia noastra, de tine, nu se vindeca prin amintiri.

Amintirea, e singurul lucru care ne-a ramas.

Imi lipsesti… Nu stiu daca ma citesti, noi nu mai comunicam in niciun fel.

Nu scriu trist. Zambesc. Zambesc pt ca mi-e dor de tine (tind sa repet) si iti multumesc pt ca ai existat in viata mea, chiar daca doar pt cateva capitole. Sper ca mai ai „caietul nostru”, si alte prostioare specifice noua.

Va veni, probabil, un moment in

Munca/Studii in UK !

Posted in Social with tags , , , , , , on 15 Noiembrie 2012 by Heliana Lixandra

Cum putina informatie nu strica, si cum chiar m-am obisnuit sa ii sfatuiesc pe altii ca alegerea de a pleca din tara poate fi una benefica (unii dintre voi stiu deja asta), am sa va dau cateva detalii despre o firma care va poate ajuta foarte mult!

Se numeste EU CONSULTANCY (In association with Gramdan Solicitors), cu  sediul in centrul orasului Birmingham si se ocupa de imigrare, educatie si recrutare. Sunt foarte seriosi, iar cei care se afla deja in UK, si au nevoie de permis de munca, pot veni la o consultatie (gratuita), unde se pot convinge singuri de profesionalismul lor si vor primi raspunsuri la toate intrebarile.

De asemenea, oricine din Europa (si nu numai) poate apela la serviciile lor. Va pot ajuta cu admiterea la diferite Universitati din UK (daca doriti sa studiati), cazare, apoi la obtinerea permisului de munca si a unui job, datorita colaborarii lor cu multi angajatori.

Asadar, daca doriti sa va schimbati stilul de viata, sa-l imbunatatiti, sa va alaturati comunitatii de romani din UK, daca doriti sa aveti un loc de munca unde sunteti respectati, apreciati si rasplatiti pe masura, daca vreti sa studiati in domeniul dorit (dupa care diploma chiar va conta), veniti aici! :) 

Am sa inchei cu detalii de contact ale agentiei despre care v-am scris mai sus:

0121 270 9443

07442156260 (pt cei cei care prefera sa vorbeasca in lb. romana)

e-mail: enquiries@euconsultancy.info

web: http://www.euconsultancy.info

*Sau ma puteti contacta pe mine, printr-un mesaj pe Facebook, sau aici.

 Skype I.D. : EU.consultancy

Du-te – vino copilarie!

Posted in ASA SUNT EU! :) / This is ME with tags , , , on 13 Noiembrie 2012 by Heliana Lixandra

                                                                                           

Credeam ca atunci cand vine vorba de – gelozie, invidie, rautate, barfa, de a sapa groapa altuia (si multe alte expresii cu aceeasi insemnatate) ne referim la adolescenti, si oricine sub aceasta varsta. 

Nu scriu acest post pt a accentua vreo idee, deoarece oricine are propriile idei legate de acest subiect. Acum chiar generalizez referindu-ma la o singura persoana.

Am depasit stadiul de gradinita, scoala generala, liceu, unde (participand sau nu) am vazut tot felul de zanzanii intre fete. Mai…si ale naibii suntem noi femeile. Cat de ipocrite putem fi uneori, fara ca vreun barbat sa-si poata da seama. Asta da diferenta intre cele doua specii. Pentru ca nu am vazut in viata mea vreun barbat care sa faca pe „mironositul”. Asadar, am depasit acest stadiu, si ma asteptam ca odata cu varsta, prioritatile si valorile noastre, sa ni se schimbe si nevoia aceea de a ne pierde timpul prin a fi in ipostaza de ..hmm…cum sa-i zic..?.. Hai sa spun asa: sa renuntam la maimutareli, vaicareli de la prostii de genul „una s-a imbracat la fel ca mine” pana la „uite-o pe aia cum e imbracata, sigur e vreo usuratica” (asta ca sa vorbesc frumos). Din punctul meu de vedere pt toata lumea e valabila vorba „cine nu ajunge la struguri spune ca sunt acri!”.. Bineinteles ca diverse frustrate spun „ca sunt acre” alte femei. (repet: asta ca sa vorbesc frumos). Hmm, tot raman la „am depasit acest stadiu”. Pai..raman aici, pt ca nu l-am d e p a s i t .

Uite-te la 2 fetite care se bat pe o jucarie intr-un spatiu de joaca pt copii, le vei vedea peste ani, poate 10, 20, 30 de ani sau mai mult, cum se bat pt altceva. Doar ca de data aceasta motivele sunt mai „importante”. Barfa, rautatea si invidia sunt atribute ce tin de felul nostru de a fi, si nu dispar pt ca ne-am mai maturizat/ am devenit independenti financiari/ am facut copii.

De ce scriu asa ceva? Scriu pt ca mai devreme m-am enervat foarte tare. Scriu pt ca sunt foarte surprinsa de cat de departe se poate ajunge cu aceste „atribute”. Scriu, desi poate in general mi se pare un subiect lamentabil, acum il savurez si il despic in 4. Scriu in stilul meu, scriu ce simt si nu despre ce am vazut intr-un film sau am auzit la vreun colt de bloc. Si m-am enervat pt ca anumite lucruri chiar au acest efect asupra mea pt un moment sau poate doua. Pentru ca eu chiar stiu ca sunt un om bun, si niciodata ranchiunos! Pentru ca, desi uneori ai capacitatea de a evita anumite personaje si de a le inlatura din viata ta, pe altele trebuie sa le pastrezi, asa cum sunt ele… Si mai stiu un lucru: nu voi caracteriza niciodata o persoana fara sa ajung sa o cunosc (cu limitele adecvate)! Nu voi fi nedreapta, nu voi minti si nici nu ma voi consuma daca vad vreun om destept si frumos! Si nici nu astept de la toata lumea sa faca la fel ca mine pt ca, in mod evident, nu se va intampla.

Probabil o sa cititi printre randuri.. Nu puteti sa vedeti decat ca am tratat acest spatiu ca fiind intr-adevar al meu, din moment ce am „prins” ceva de moment si m-am descarcat aici. Sper doar sa nu va incarce cu vreo energie negativa.

Cam atat de zis.. Public post-ul, ma ridic de la laptop, ma duc in bucatarie sa-mi pregatesc ceva de mancare, apoi vad ce mai fac… O sa ma culc devreme pt ca maine voi avea o dimineata incarcata… si.. cam atat. Nu ma mai intorc la aceasta poveste.

*Cand am spus barfa nu m-am referit conversatiile de genul: „cat am luat in greutate!”, „ce culoare sa-mi vopsesc parul”  !

%d blogeri au apreciat asta: